fbpx

Calendar astronomic 2021

Marea conjuncţie dintre Jupiter şi Saturn, aşa-numita „Stea a Crăciunului 2020”.
Foto: Dan-George Uza, Mărişel (jud. Cluj), 21.12.2020

Vă prezentăm o selecţie din calendarul fenomenelor astronomice pentru noul an, astfel încât să știți când vor avea loc principalele ploi de meteori, eclipse, conjuncții planetare și faze ale Lunii în 2021.

Ploile de meteori în 2021

O ploaie de meteori („ploaie de stele”) este un fenomen astronomic în care mai mulţi meteori pot fi observaţi săgetând cerul nocturn. De regulă meteorii sunt particule mai mici decât un bob de nisip, astfel încât aproape toți se dezintegrează în atmosferă la înălţimi de 100 km și nu lovesc niciodată suprafața Pământului. Denumirile ploilor de meteori sunt împrumutate de la constelaţiile în care sunt situaţi radianţii lor, adică punctele pe bolta cerească din care meteorii par a proveni. Pentru a vedea cei mai mulți meteori, sfatul este să priviţi cu ochiul liber orice petec de cer situat la o depărtare de 30-40 de grade faţă de radiant. Pentru a observa ploile de stele nu aveţi nevoie de instrumente optice! Vă trebuie, în schimb, un cer rural întunecat, preferabil fără Lună, cât mai departe de luminile oraşului.

  • 3 ianuarie : Quadrantidele sunt primul eveniment din an, de regulă una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori. La latitudinea noastră radiantul este circumpolar (în constelaţia Boarul) ceea ce înseamnă că el va rămâne deasupra orizontului toată noaptea. Din păcate faza Lunii încurcă puţin socotelile în acest an.
  • 22 aprilie: Lyridele se pot vedea dintr-un loc întunecat după miezul nopţii. Acestea sunt produse de particulele de praf lăsate de cometa numită C / 1861 G1 Thatcher, care a fost descoperită în 1861. În ciuda numelui, radiantul nu este situat în constelaţia Lira, ci în Hercule. În acest an observaţiile de meteori vor fi stânjenite de prezenţa Lunii pe cer.
  • 6 mai: Eta Aquaridele. Materia lor provine din celebra cometă Halley. Luna va fi trecută de Ultimul Pătrar.
  • 30 iulie: Delta Aquaridele au radiantul tot în constelaţia Vărsătorul, de la care își iau numele.
  • 12 august: Perseidele sau „lacrimile Sfântului Laurenţiu”. Una dintre cele mai celebre şi spectaculoase ploi de stele din întregul an, când se observă până la 140 de meteori pe oră. Acest eveniment este produs de resturile cometei Swift-Tuttle, care a fost descoperită în 1862. Radiantul ploii de stele este circumpolar (în constelaţia Perseu). Luna va apune devreme, iar condiţiile de observaţii se anunţă a fi astfel foarte bune.
  • 8 octombrie : Draconidele (cu radiantul în constelaţia Dragonul) sunt mai greu de observat, numărând în medie doar 10 meteori pe oră. Este o ploaie de meteori oarecum neobișnuită, deoarece, în loc să fie vizibilă dimineața devreme, poate fi urmărită cel mai bine la ceas de seară. Este produsă de materia lăsată în urmă la trecerea cometei 21P Giacobini-Zinner, o cometă descoperită în 1900.
  • 21 octombrie: Orionidele (cu radiantul în constelaţia Orion) au la origine materia lăsată în urmă de cometa Halley. În 2021, de Orionide avem Lună Plină, aşadar se anunţă a fi un spectacol modest.
  • 17 noiembrie: Leonidele (cu radiantul în constelaţia Leul) provin din materia lăsată în urmă de Cometa Tempel-Tuttle, care a fost descoperită în 1865. În 2021, de Leonide va fi aproape Lună Plină, deci se anunţă condiţii nefavorabile de observaţii.
  • 13 decembrie: Ploaia de stele a Geminidelor (cu radiantul în constelaţia Gemenii) este, pentru mulți, una dintre cele mai frumoase din tot anul. Numărul estimat de meteori observabili în fiecare oră poate atinge 115-120. În 2021, Luna aproape plină va părăsi cerul târziu, lăsând doar câteva ore favorabile pentru observaţii în dimineaţa zilei de 14 decembrie.

Planetele în 2021

În sensul prezentului articol, prin conjuncţie vom înţelege apropierea aparentă pe bolta cerească la mai puţin de 3 grade dintre două sau mai multe corpuri. Planetele şi Luna sunt aştri rătăcitori care îşi schimbă poziţia relativ la fundalul stelar, dând naştere uneori la configuraţii astrale cu adevărat spectaculoase din punct de vedere vizual și fotografic, cum a fost de pildă marea conjuncţie dintre Saturn şi Jupiter din 21 decembrie 2020. Totodată, ne putem folosi de conjuncţii pentru a identifica anumiţi aştri mai slabi vizibili, unii chiar şi pe timp de zi (de ex. identificarea planetei Venus la conjuncţiile Lună-Venus). Mai jos găsiţi perioadele optime de vizibilitate ale corpurilor din sistemul solar în anul 2021. Cu excepţia asteroizilor, a lui Uranus, Neptun şi Pluton, toate pot fi observate cu ochiul liber. Găsiţi intercalate aici şi evenimente ce ţin de explorarea spaţiului cosmic.

  • 24 ianuarie: Mercur la elongaţie maximă estică. Posibilitate de observaţii a planetei după apusul Soarelui.
  • 18 februarie: Misiunea Mars 2020 va asoliza în craterul Jezero de pe Marte
  • 5 martie: Asteroidul Vesta la opoziţie. Posibilitate de observaţii pe parcursul nopţii prin binocluri sau telescoape (6,2 mag).
  • 6 martie: Mercur la elongaţie maximă vestică. Posibilitate de a observa planeta înainte de răsăritul Soarelui.
  • 19 martie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Marte. Posibilitate de observaţii începând cu ora 19.
  • 20 martie: Venus la elongaţie maximă vestică. Posibilitate de observaţii a planetei înainte de răsăritul Soarelui.
  • 29 martie: Venus atinge cea mai mare strălucire din 2021, seara (-3,9 mag).
  • 16 mai: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Marte. Posibilitate de observaţii începând cu ora 21.
  • 17 mai: Mercur la elongaţie maximă estică. Posibilitate de obsevaţii a planetei după apusul Soarelui.
  • 13 iunie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Marte. Posibilitate de observaţii începând cu ora 21:45.
  • 4 iulie: Mercur la elongaţie maximă vestică. Posibilitate de a obseva planeta înainte de răsăritul Soarelui.
  • 2 august: Este cea mai bună perioadă din anul 2021 pentru a observa planeta Saturn. Ea va putea fi urmărită cu ochiul liber toată noaptea, iar cu un telescop puteți să-i vedeţi inelele şi poate chiar şi unul sau doi sateliţi.
  • 20 august: Jupiter se va afla la distanţa cea mai mică faţă de Pământ, condiţiile fiind favorabile pentru a observa planeta toată noaptea. Cu un telescop se pot vedea cei mai mari sateliţi naturali ai planetei, descoperiţi de Galileo Galilei în sec. al XVII-lea. 
  • 14 septembrie: Neptun la opoziţie (7,8 mag). Posibilitate de observaţie după ora 22.
  • 14 septembrie: Mercur la elongaţie maximă estică. Posibilitate de observaţii a planetei după apusul Soarelui.
  • 24 septembrie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Uranus. Posibilitate de observaţii începând cu ora 21:30.
  • 22 octombrie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Uranus. Posibilitate de observaţii începând cu ora 19:45.
  • 25 octombrie: Mercur la elongaţie maximă vestică. Posibilitate de a observa planeta înainte de răsăritul Soarelui.
  • 29 octombrie: Venus la elongaţie maximă estică. Posibilitate de observaţii a planetei după apusul Soarelui.
  • 31 octombrie: lansarea prevăzută a telescopului spațial James Webb.
  • 5 noiembrie: Planeta Uranus se va afla la opoziţie, fiind vizibilă pe cerul nopții prin telescoape performante sub forma unui mic disc albastru (5,7 mag).
  • 8 noiembrie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Venus. Posibilitate de observaţii începând cu ora 18:30.
  • 27 noiembrie: Asteroidul Ceres la opoziţie, fiind vizibil pe cerul nopții prin binocluri sau telescoape (7,2 mag).
  • 7 decembrie: Conjuncţie dintre Lună şi planeta Venus. Posibilitate de observaţii începând cu ora 17.

Eclipsele în 2021

În 2021 nu vom avea eclipse de Lună vizibile din România, dar în 10 iunie va fi o mică eclipsă parţială de Soare (4%) pe care o putem urmări cu mijloace speciale de protecţie. Eclipsa va atinge maximul în jurul orei 14.

Ocultațiile în 2021

În drumul ei pe bolta cerească, Luna acoperă uneori stele aflate aproape de ecliptică (calea Soarelui pe cer). Luna urmând cu aproximație același traseu ca cel al Soarelui, alunecă discret spre est (stânga) prin raportare la fundalul stelar, deși din cauza rotației terestre percepem mai degrabă deplasarea ei contrară (spre vest) împreună cu toată bolta. Fenomenul astronomic asociat poartă numele de „ocultație” (ocult=ascuns, tainic, misterios). Câteodată se întâmplă ca stele destul de strălucitoare să fie acoperite de discul lunar. Ocultațiile se observă cel mai bine printr-un binoclu sau prin telescop, unele fiind vizibile chiar și cu ochiul liber.

  • 1 februarie: Luna ocultează steaua ν Vir (4 mag), ora 3 dimineaţa
  • 19 aprilie: Luna ocultează steaua κ Gem ( 3,6 mag), ora 21:40
  • 30 aprilie: Luna ocultează steaua θ Oph (3,3 mag), ora 5:24 dimineaţa
  • 29 mai: Luna ocultează steaua σ Sag (2,1 mag), ora 01:16
  • 2 septembrie: Luna ocultează steaua ε Gem (3,1 mag), ora 3 dimineaţa

Fazele Lunii în 2021

Luna este poate cel mai spectaculos obiect ceresc privit prin telescoape mici şi mijlocii. În mod ideal, observaţi Luna cu cel puțin câteva zile înainte sau după Luna Plină. Zona de interes este hotarul dintre partea luminată şi partea întunecată, aşa-numitul „terminator”, care se deplasează de la o zi la alta peste discul lunar, dezvăluind treptat noi formaţiuni de relief: mări, cratere, văi, piscuri.

Calendar Fazele Lunii 2021

Tagged ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *