fbpx

Astrolab din lemn

190,00 lei

Descoperă computerul antichității sub forma unui kit funcțional din lemn!

În stoc

Categorie:

Descriere

Astrolabul este un dispozitiv fascinant utilizat încă din antichitate la sute de calcule astronomice și la determinarea pozițiilor stelare. De exemplu, cu astrolabul putem afla ora de răsărit și apus a Soarelui, ora de început și sfârșit pentru crepusculul civil, nautic și astronomic.

Asamblare extrem de ușoară: toate piesele se potrivesc simplu și pot fi asamblate ca un puzzle. Nu este nevoie de lipici! Rezultă un astrolab perfect funcţional în România, cu un diametru de 19,5 cm.

Conținutul kitului:

  • 12 componente fabricate din placaj de plop, tăiate și gravate cu tehnologie laser, 1 şnur din piele
  • Placă pentru 46 ° latitudine nordică utilizabilă în România
  • 1 manual grafic de construcție
  • 1 ghid de utilizare rapidă

Dacă aveți probleme cu ansamblul, vă rugăm să ne contactați prin e-mail la info@astromix.ro.
Notă: Pentru a potrivi la lungime tijele necesare pentru asamblare este nevoie de un cutter sau un cuțit ascuțit.

Made in Germany!

Tutorial: Cum se determină ora solară cu un astrolab?

Corpul principal al astrolabului este alcătuit din mater (mama), pe fața căreia găsim proiecția stereografică a cercurilor de altitudine (almucantarate) și azimut, împreună cu ecuatorul ceresc și tropicele, iar pe verso datele calendaristice, calendarul zodiilor, pătratul umbrei etc. Apoi urmează rete (rețeaua), un decupaj fin ce redă în plan aspectul bolții înstelate împreună cu ecliptica (cercul zodiacal). Astrolabul se completează de-o parte și de alta cu două rigle pivotante (alidade), cea din spate fiind prevăzută în plus cu două orificii pentru ochire (pinule).

Alături de câteva zeci (unii vorbesc chiar de sute!) de întrebuințări posibile ale astrolabului, în continuare ne vom opri doar asupra citirii orei în funcție de altitudinea soarelui. Procedăm în felul următor:

1) În primul rând, rotim alidada de pe spatele astrolabului până la alinierea cu ziua curentă din an. Astfel, de pe inelul exterior aflăm zodia ]n care se află Soarelui, adică unde se poziționează astrul zilei pe ecliptică la data respectivă (de fapt longitudinea sa astronomică). În cazul nostru, la data de 30 august Soarele este la 22 grade în semnul Fecioara (atenție, vorbim de semnul zodiacal și nu constelația omonimă!). Informația ne va folosi ulterior la alinierea corectă a rete.

2) Tot cu spatele astrolabului vom determina și înălțimea Soarelui deasupra orizontului suspendând piesa în poziție verticală de şnur și rotind alidada de pe verso până când umbra celor două pinule se suprapune. Important! Nu ne uităm la Soare pentru că riscăm să ne stricăm vederea! Folosim umbra proiectată pe sol sau pe picior. Altitudinea solară o găsim pe cercul gradat perimetral, în cazul nostru 16 grade.

3) La măsurarea timpului în funcţie de înălţimea Soarelui deasupra orizontului, este necesar să cunoaștem dacă ora căutată este AM (înainte de amiază) sau PM (după-amiază) – jumătatea dreaptă a astrolabului corespunde după-amiezii (emisferei vestice), cea stângă dimineții (emisferei estice). Întorcând astrolabul cu fața spre noi, rotim reţeaua până când cele 22 de grade din Fecioara găsite la pasul 1 se poziționează în jumătatea dreaptă peste paralela de înălţime corespunzătoare observației noastre. Astrolabul nostru are paralele de înălţime marcate din 5 în 5 grade deasupra cercului de orizont. Cu asta am adus Soarele pe almucantaratul de 16 de grade. Aliniem apoi rigla gradată peste punctul de intersecție obținut între ecliptică și almucantarat, iar capătul său ne va da timpul solar adevărat. Pe diviziunile riglei mai putem citi declinația Soarelui pentru ziua respectivă, adică înălțimea sa deasupra planului ecuatorului terestru. În exemplul nostru, avem a cincea ora solară după amiaza, iar Soarele are o declinaţie de +8,5 grade. Pentru a obține timpul standard al ceasurilor comune va trebui să socotim în plus ecuația timpului, corecția de longitudine și ora de vară. La data de 30 august, ecuația timpului are valoarea aproape nulă, ceea ce înseamnă că timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu (media de peste an), aşadar această parte a corecţiei se poate ignora. Mai departe: corecția de longitudine pentru Cluj-Napoca este de aproximativ +26 minute (plus pentru că se află în urma meridianului de referință al fusului orar, la fel ca toate localitățile României). Adunând și ora de vară în vigoare la 30 august obținem timpul standard: 17:00+0:26+1:00=18:26.

Învârtind reţeaua în funcție de longitudinea Soarelui noi am reprodus de fapt aspectul întregului firmament stelar pentru după-amiaza zilei de 30 august, în tot acest timp astrolabul acționând ca o planisferă. Din spinii reţelei mai deducem că la ora 17 timp solar adevărat steaua Capella (constelația Vizitiul) se afla în apropiere de orizont spre nord, iar steaua Alphecca (Coroana Boreală) se pregătea să treacă la meridian. Bineînțeles că nu putem vedea aceste stele pe timpul zilei din cauza luminii ambientale, dar principiul astrolabului se păstrează și noaptea.

Bibliografie: Astrolabul, o istorie reînviată

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Numai clienții autentificați care au cumpărat acest produs pot lăsa o recenzie.



Exclusive products

Special category of products